mi-ar trebui un colaj cu tine
de când împărțeai lebede vânătorilor fără leacuri
încheiai nasturii piscurilor gemene
ori îți lăsai autograful în cartea de visuri a muzeelor
nocturne
nu știu dacă ai certificat întregul
poate ai încrustat singurele gânduri exacte
ori ai trișat pentru o femeie-supernovă
un sentiment grotesc gâfâie la nouăzeci de grade
poartă bocanci farmaceutici (din scorburile exilate)
și câteva arcuri pornite să-și regleze săgețile în strigătul
meu
ador mirosul mareelor
așadar întind planetele pe brațe
insolațiile pot aștepta febra glaciară vorbește pe un ton
blând
împreună am decodat eul
s-au întors valurile aborigene
au intrat în oraș e sărbătoare după toate cortinele
te caut printre vizele pământului meu
știu că vii din licori balanțele au talere fără echivoc
în ochi cameleonic mă înrolez
acolo a murit ultimul lup flămând
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu