sunt pas în dansul simplu la început de val,
răsunet de liane se pregătesc de bal
de veghe-ţi stau alături, pe aura de semne
în vis cu nemurirea pornesc cu tălpi de vreme.
te ştiu în stâncă vie, cinezi cu flori albastre
voi locui în tine, aşa stă scris în astre
tu mă primeşti legendă, eu vin fuior de clipă
mă sorbi în rătăcire, ţi-e frică de risipă.
pe-o vară de cuvinte, pe-o oază de feerie
stă marea colorată în colţ de-mpărăţie
tăcuţi ne înţelegem, ciocnim o cupă fină
nectar de clipe sfinte furate din lumină.
mă prinzi în braţul clipei, pe ochi am infinitul
în Alfa şi Omega vrem că schimbăm sfârşitul,
am inventat în grabă un anotimp de fier
al cincilea terestru şi primul de pe cer.
ne regăsim, ne pierdem, noi muritori de rând
în anotimpul nostru vin stările cântând
tu eşti pescar de mine, eu nufăr de niciunde
şi înfloresc în tine dorind a te pătrunde
pe bolta serii noastre curg litere-n izvoare
protagonişti de-ntinderi purtăm în noi cărare,
m-am colorat vitraliu, te port cu gând sihastru,
în anotimpul nostru azi vom dansa albastru….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu