şi mă regăsesc sevă…

îngenunchez în privirea ta, codrule,

n-am fost la gala sufletului tău,

eram de veghe într-un vis

la un dor distanţă de tine.

mi-au povestit stelele

că-n fiecare foşnet se deschide o fereastră

şi-un început,

că-n ochiul tău porţi dorinţa

aceluiaşi răsărit

înfăşurat în culoarea cerului.

taina ta hrăneşte adâncurile

şi multe poteci sculptate în linişte,

ruguri de gând străjuiesc

în zborul păsărilor venite să-ţi cânte

trilul cu care au învins singurătatea.

……………

îngenunchez în rădăcinile tale, codrule,

şi mă regăsesc sevă…